miercuri, 6 noiembrie 2013

Taxa judiciară

Continuăm povestea cu vizitele la Judecătoria Timişoara pentru că nu au luat sfârşit încă, şi nici nu vor lua abea peste încă vreo săptămână dacă dă Dumnezeu.

Aceeaşi minunată în persoană, adică eu, acelaşi scop, modificarea "bibliei", adică actelor organizaţiei în care îmi petrec io majoritatea orelor din zi. Oricum partea dificilă a trecut, iar momentan deţin hotărârea civilă prin care se aprobă modificările cerute cu mesajul "Veniţi la camera 330 să ridicaţi setul de documente".

De data asta chiar la timp, în programul de ore cu publicul apar la camera cu pricina unde aceeaşi doamnă cu colţurile gurii îndreptate în jos mă întâmpină. Nu e ursuză însă faţa şi vocea ei îmi inspiră o tristeţe maximă. "Oare ea îşi dă seama că stă aşa?" gândesc. "-Bună ziua. Am primit hotărârea civilă cum că s-au aprobat modificările!" Ah, âh caută dosarul, ba e ba nu e, găseşte până la urmă setul de documente care mă aştepta special pe mine şi mi-l dă, cu menţiunea să semnez că am primit, să scriu cine sunt, ce fac în organizaţie şi data. Semnez, pun mâna bucuroasă pe setul de acte, îl îndes în traistă, mulţumesc frumos şi dau spre uşă. "Să depuneţi cerea jos la registratură." Mă întorc speriată în timp ce îmi zboară prin minte tot felu "Iar cerere, deci nu e gata, dacă nu se aprobă cererea, oare cât mai durează, ce naiba de cerere mai vrea şi asta?" O întreb despre ce cerere e vorba şi mă loveşte. Cererea pentru ştampilă definitivă asupra hotărârii civile dată de ei, cum de nu mi-am dat seama, bleagă ce sunt. Adică mai fac o cerere prin care solicit ştampila definitivă pe hotărâre, cerere în care menţionez că nu am nimic de obiectat pentru că mi-au aprobat modificările cerute...DUH. "Sigur, mă duc acum să depun cererea. Da totuşi, pot să o scriu aici, să fiu sigură că e bună?" Cu o amabilitate maximă, îmi trage un scaun, îmi dă o coală albă şi un pix şi îmi dictează ca la prost ce să scriu. "Se depunde cererea cu hotărârea şi cu taxa judiciară de 5 lei la registratură. Taxa se poate plăti la poştă. Este aici jos poştă da vă ia 5 lei în plus pentru serviciu." Mă duc la poşta mare mă gândesc, de ce să plătesc 5 lei în plus. Profund recunoscătoare, mă închin, urez alea bune şi plec. Hai cu poşta, cererea e gata, hotărârea slavă cerului e cu mine, revin în timp cu taxa plătită şi basta.
La poşta mare ghişeul e plin, doamna din faţă plăteşte amenzi, alta internetu', alţii pun recomandate, hehe eu am de dat doar 5 lei. După 10 minute ajung la rând şi ce să vezi "Buletinul pentru care se plăteşte taxa vă rog." Scot buletinul şi mă loveşte atunci, păi stai aşa că eu plătesc da e pentru firmă nu pentru mine. "Ah păi atunci mergeţi la primărie pentru persoane juridice. Nu mai e la noi. Mergeţi acolo lângă Banc Post, în centru." Era prea frumos să fie adevărat.

Povestea aproape pe terminate continuă cu vizita la direcţia fiscală a primăriei unde cu toate că era o groază de lume la rând, ce să vezi, ghişeul pentru taxa asta asta a mea era gol, şi sunt invitată de o doamnă tare amabilă şi zâmbăreaţă să plătesc. Ne dorim zi senină şi plec încântată. Doar că e deja târziu să mai depun cererea la Judecătorie, programul fiind până la miezu' zilei. Aşa că o nouă zi mă aşteaptă să depun cererea şi taxa plătită, ca să avem şi noi maică niţel de modificări în acte. Şi toate astea pentru o taxă de 5 lei...

Niciun comentariu: